Folosirea scrisului nu a fost singurul progres realizat in societatea geto-daca. Cel mai semnificativ progres a fost constituit de aparitia statului. Aparitia Statului a fost favorizata de premize etnice si lingvistice, premize spirituale si geo-politice.
Premize etnice si lingvistice:
Unirea triburilor geto-dace si constituirea statului au fost favorizate in primul rand de existenta unui singur popor care vorbea una si aceiasi limba. Aceasta realitate etno-lingvistica a fost consemnata de izvoarele antice.
Astfel, Herodot ii mentioneaza pe geti subliniind si originea lor tracica. Tot el mentioneaza si existenta calipizilor la nord de gurile Dunarii. Mai tarziu istoricul Ephoras ii mentioneaza pe carpizi identificati de istorici cu carpo-dacii care locuiau in estul Daciei.
Pentru prima oara, termenul de "daci" apare la Cezar in lucrarea "Comentarii de Bella Gallica", vorbind despre Padurea Hercinica, descrisa ca intinzandu-se de la hotarul helvetilor pana la cel al dacilor.
Informatii mai ample despre geto-daci retinem de la geograful antic Strabon. Acesta subliniaza ca Dunarea, pe cursul superior este numita Danubius, de la izvoare pana la cataracte si aici teritoriul este ocupat de catre daci, iar pe cursul inferior locuiesc getii si aici fluviul este numit Istru. Mentioneaza insa ca getii si dacii, vorbesc aceiasi limba.
Alte informatii despre geto-daci gasim la Dio Cassius, Tragus Pompeius, etc.
Ptolemeu din Alexandria mentioneaza principalele triburi ale geto-dacilor intre care: albocensii, buridavensii, ratacensii, piefigii, etc.
Existenta unitatii etnice si lingvistice a permis infaptuirea unitatii teritoriale si aparitia statului.
Premize spirituale
Unitatea spirituala si mai ales unitatea religioasa a determinat infaptuirea unitatii politice. Geto-dacii aveau religie politeista. Informatii despre religia geto-dacilor detinem de la autorii antici. Astfel Herodot mentioneaza credinta in nemurire a geto-dacilor. Tot el mentioneaza si doi zei ai geto-dacilor: Zalmoxix si Gebeleizis.
izvoarele scrise si arheologice consemneaza existenta unei zeitati de origine traco-dacica: Derzis sau Derzelas. Uneori acesta este reprezentat calare, cum confirma descoperirile de la Histria, Limano - Constanta, Racatau - Bacau, etc. De aici ii vine si denumirea de Cavalerul Trac.
Exista numeroase mentiuni despre zeitatile geto-dacilor. Virgiliu il mentioneaza pe "Gravidus tatal" iar Ovidiu in "Tristele" il mentioneaza pe "Getul care se inchina lui Marte". La Lupul, judetul Alba, s-a descoperit un tezaur de vase de argint. Pe unul dintre ele sunt reprezentate doua zeitati, una masculina, probabil Zalmoxis si una feminina, probabil zeita Vendis. izvoarele demonstreaza predominarea cultului Zalmoxian.
Premize geo-politice
Aici este cuprins mediul fizico-geografic, evolutia economica si sociala, evolutia demografica, conditiile politice interne si externe.
Incepand din jurul anului 200 i.d. Hristos se dezvolta ultima faza si cea mai avansata a civilizatiei fierului de tip "La Tene". Aceasta se evidentiaza prin descoperirea unor adevarate tezaure de obiecte de fier. In aceasta perioada este adaptat plugul cu brazdar de fier preluat de la tracii sudici. El se deosebeste de modelul celtic si de cel roman. Practicarea agriculturii este dovedita de descoperirea unor semninte carbonizate la Popesti - Giurgiu si chiar in zona muntilor Sureanu. Olaritul cunoaste de asemenea o mare perioada de dezvoltare. Roata olarului devine un obiect foarte folosit in spatiul nostru geografic. Cantitatea de ceramica descoperita este mare, atat cea lucrata cu mana cat si la roata.
Intalnim vase de diverse marimi si intrebuintari de la marile chiupuri folosite la pastrarea alimentelor pana la vase de mici dimensiuni de genul vestitelor cesti dacicie.
In aceasta perioada sunt prelucrate bronzul si metalele pretioase conform descoperirilor de la Sancraieni - Harghita, Pecica - Arad, Banita - Hunedoara, etc. Descoperirile confirma chiar existenta unor ateliere de bijuterii.
Dezvoltarea economica determina intensificarea circulatiei monetare. Alaturi de monedele straine sunt folosite monede locale cum sunt cele de tip Dumbraveni - Vrancea, Mediesul Aurit - Satul Mare sau tip Varteju - Bucuresti. Acestea apar alaturi de monede straine cum ar fi cele grecesti, macedonene sau romane. Aparitia monedelor romane confirmate de descoperirile din Insula Serpilor, Barsa - Arad evidentiaza dimensiunile raporturilor statului Roman.
Dezvoltarea economica determina schimbari in cadrul structurii sociale. Izvoarele antice evidentiaza existenta categoriilor sociale. Iordanes mentioneaza o categorie dominanta numita tarabostes sau piliati. Acestia detin functii administrative, militare sau ecleziastice.
Tot la Iordanes dar si la Diocasius intalnim categoria oamenilor liberi, saraci, numiti sicomati. Acestia reprezinta principala categorie de producatori. Ei mentioneaza principalele triburi geto-dace dintre care cel mai puternic pare sa fie cel din estul Daciei, mentionat si in secolele anterioare.
Este mentionat si un conducator, Rhemaxos. Prin jurul anului 200 i.d. Hristos, acesta vine in sprijinul cetatilor grecesti si in special in sprijinul Histriei, luptand impotriva tracului Zoltes. Probabil ca regii geto-daci din estul Daciei exercita protectie asupra coloniilor grecesti.
In spatiul intracarpatic este mentionat Orales, aflat in lupta cu triburile bastarnilor care urmareau sa treaca din Moldova in Transilvania.
Imprejurarile politice care au grabit procesul de unificare sunt determinate in primul rand de expansiunea romana in Peninsula Balcanica. Impotriva romanilor lupta in aceasta perioada regele Pontului, Mithridates al VI-lea care incearca sa realizeze o coalitie a popoarelor din Bazinul Marii Negre. Cu acest prilej dacii in alianta cu bastarnii ataca Peninsula Balcanica dar sunt respinsi de proconsulul Macedoniei, Crasus iar mai tarziu de Marius Caius in 105 si Cornelius Sylla in 87 i.d. Hristos.
Caile unificarii triburilor geto-dacice
In conditiile expansiunii romane, unirea devine tot mai necesara. Aceasta a fost realizata de catre Burebista care a fost sprijinit in aceasta actiune de catre marele preot Deceneu. Iordanes mentioneaza ca intalnirea dintre Burebista si Deceneu s-a realizat cam in timpul in care la Roma, puterea era preluata de catre Cornelius Sylla, deci in anul 82.
Unificarea statului a realizat-o atat pe cale politica cat si militara. Unele triburi au inteles necesitatea unificarii, acceptand puterea centrala, altele care s-au opus, au fost unificate cu forta. Acest fapt este confirmat de descoperirile arheologice. Unificarea geto-dacilor si creearea statului au fost favorizate de premizele etnice si lingvistice, de premizele spirituale dar si de cele geo-politice. Creearea statului a fost grabita de schimbarile politice care au avut loc in spatiul nostru geografic in aceasta perioada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu